Ultimele subiecte
» Topicul de barfe fara frontiere
Scris de TAVI 11/01/18, 07:08 pm

» Trei ani cu Irina !
Scris de Geta 25/12/17, 05:24 pm

» Buzzzzzz....
Scris de Enola 18/12/17, 09:10 am

» Sa ne amuzam un pic!
Scris de Geta 09/12/17, 04:29 pm

» Bancuri misto
Scris de Geta 06/12/17, 03:45 pm

» Blue Caffee!!...
Scris de Enola 22/11/17, 08:58 am

» Raze de luna...
Scris de Casiana 08/11/17, 06:50 pm

» Spala-ma de pacate,ploaie!
Scris de Casiana 08/11/17, 06:42 pm

» Ton-Tu
Scris de Casiana 08/11/17, 06:39 pm

» Noapte buna!
Scris de Casiana 08/11/17, 06:34 pm

» Fereastra deschisa spre lume...
Scris de Casiana 08/11/17, 06:31 pm

» Sarbatori Religioase si Nationale
Scris de Enola 08/11/17, 10:05 am

» Sa ne traiasca Vlavi !
Scris de Enola 31/10/17, 07:00 am

» La mulţi ani, tata lui Forum Family!
Scris de TAVI 24/10/17, 12:03 pm

» Vorbe înţelepte
Scris de TAVI 14/10/17, 02:49 am

» Despre prietenie
Scris de Enola 13/10/17, 11:27 am

» Enola, azi ești sărbătorită!
Scris de Enola 02/10/17, 12:37 pm

» De ce NU m-am lasat de fumat?!
Scris de Casiana 17/09/17, 06:20 pm

» Libertatea florilor
Scris de Casiana 17/09/17, 06:12 pm

» Toamna din noi
Scris de Casiana 17/09/17, 06:02 pm

» La multi ani, Leo!!....La multi ani, Trident !!
Scris de Casiana 04/08/17, 10:30 pm

» Pentru oaia ratacitoare .....
Scris de Enola 02/08/17, 02:29 pm

» Omul din oglinda
Scris de elenita 11/05/17, 06:22 am

» Poezia , hrana pentru suflet
Scris de Quanchi 03/05/17, 01:45 am

» Ce palaria mea !?
Scris de Quanchi 02/05/17, 01:17 am

» Memories ....
Scris de Enola 01/05/17, 01:19 pm

» Papusi...papusi...
Scris de elenita 30/04/17, 07:04 am

» Ciocolata pentru Vlavi !
Scris de Quanchi 30/04/17, 02:24 am

» Look into my eyes
Scris de Quanchi 30/04/17, 02:10 am

» cum rezistati fara masina(autoturism)
Scris de Vlavi 29/04/17, 06:08 pm

» Pe aripile vantului ....
Scris de Enola 19/04/17, 07:13 pm

» Arta de sub foarfeca
Scris de elenita 09/04/17, 08:37 am

» Love and Pearls
Scris de Vlavi 07/04/17, 06:31 am

» Scrisori pentru un necunoscut
Scris de Quanchi 31/03/17, 07:23 pm

» Unde eşti, primăvara mea?
Scris de Quanchi 31/03/17, 06:05 pm

Curs Valutar

SPIRITUALITATE

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 22/04/12, 12:15 pm

"Punctul lui Dumnezeu", descoperit. Care sunt zonele din creier responsabile cu spiritualitatea


Oamenii de stiinta au banuit ani la randul ca exista "un punct al lui Dumnezeu" pe creier responsabil cu spiritualitatea. Pana acum insa, nimeni nu a reusit sa demonstreze acest lucru.

Acum, cercetatorii de la Universitatea din Missouri au finalizat un studiu care indica ca spiritualitatea este un fenomen complex si ca mai multe zone ale creierului genereaza trairile religioase.
Studiul are la baza o cercetare anterioara potrivit careia lobul parietal drept este sursa spiritualitatii. Oamenii de stiinta din Missouri au descoperit insa ca nu exista numai un singur "punct al lui Dumnezeu", toti lobii creierului lucrand la generarea experientelor spirituale.
"Am gasit o baza neuropsihologica pentru spiritualitate, insa aceasta nu este izolata la o sigura zona din creier. Spiritualitatea este un concept mult mai dinamic, care foloseste multe zone din creier. Anumite zone joaca un rol predominant, insa toate lucreaza impreuna pentru a facilita 'experientele spirituale' ale indivizilor", a explicat profesorul de psihologie Brick Johnstone.
Johnstone a studiat 20 de persoane care au suferit traumatismeale creierului, care le-au afectat in special lobul pariental drept - zona aflata la cativa centimetri deasupra urechii drepte.
Acesta a chestionat participantii la studiu despre aspectele spiritualitatii ca, spre exemplu, cat de aproape se simt de "Dumnezeu" sau orice alta notiune legata de o putere mai mare decat omul.
Profesorul de psihologie a ajuns astfel la concluzia ca, in ciuda traumatismului suferit la lobul parietal drept, pacientii se simteau aproape si in legatura cu "Dumnezeu".
"Neuropsihologii au demonstrat ca deteriorarea partii drepte a creierului scade interesul indivizilor asupra sinelui. Din moment ce studiul nostru arata ca oamenii care au suferit traume ale creierului sunt mai spirituali, acest lucru demonstreaza ca experientele religioase sunt asociate cu un interes scazut asupra sinelui. Acest lucru este in concordanta cu mai multe teste religioase care spun ca oamenii ar trebui sa se concrentreze mai mult pe binele aproapelui, decat pe binele propriu", a explicat Johnstone.
Potrivit lui Johnstone, partea drepata a creierului este asociata cu orientarea de sine, in timp ce partea stanga cu modul in care indivizii se raporteaza la alti indivizi.
Chiar daca profesorul Brick Johnstone a studiat oameni care au suferit traume ale creierului, studiile anterioare asupra meditatorilor budisti si a calugaritelor franciscane, cu functii neurologice normale, au aratat ca indivizii pot sa invete sa minimizeze functiile partii drepte ale creierului, pentru a intensifica experientele spirituale in timpul meditatiei sau rugaciunii.
In plus, Johnstone a studiat si frecventa participarii la ritualuri religioase. A descoperit ca in timpul slujbelor, de exemplu, activitatea in lobul frontal al creierului se intensifica.
Asadar, cercetatorii sustin ca exista o varietate de tipuri de experiente spirituale pe care crestii le interpreteaza ca apropiere de Dumnezeu, pe cand ateii le considera constientizari de sine.
"Aceasta descoperire indica faptul ca experientele religioase sunt cel mai probabil generate de parti diferite ale creierului", a concluzionat Brick Johnstone.





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 22/04/12, 12:22 pm

Reincarnarea inseamna revenirea sufletului pe Pamint, intr-un nou trup, in alte conditii decit in viata anterioara-tara, familie, profesie, destin, potrivit legilor karmice.

Prin karma se intelege un ansamblu de cauze si efecte, potrivit carora este programat destinul uman. In viata orice om traieste intr-un anumit fel, infaptuieste diverse actiuni, bune sau rele. In alta viata, va culege ce a semanat, in sensul ca va suporta consecintele gindurilor si faptelor lui, pozitive sau negative. Acest ciclu karmic are ca scop evolutia sufletului, prin insusirea unor lectii de viata. Karma nu trebuie interpretata ca o pedeapsa neaparat, ci ca suma unor lectii inca neinvatate pe lungul drum al sinelui catre desavirsire.

Legea Karmei este una dintre cele 7 Legi Universale, numite si Legile Kybalionului, legi imuabile.

Inca din vechi timpuri, in “Cartea tibetana a mortilor” se povestea despre reincarnare, iar in textile vedice “Katha Upanisad” si “Bhagavad-Gita” erau bine explicate principiile reincarnarii. Se spune ca trupul este doar un vehicul pentru suflet, nu se indentifica cu Eul real, se degradeaza in timp, si piere, in timp ce sufletul sau spiritul nu moare niciodata, este etern, supravietuieste corpului fizic, si se poate incarna in alt corp, pentru o alta viata. Prin moarte, sufletul nu face altceva decit sa se debaraseze de corpul muritor degradat, ca de niste haine vechi, si se imbraca din nou, in haine noi-alt trup tinar-si se supune astfel ciclului nesfirsit de morti si renasteri.

Cu toate ca Legea Karmei este implacabila, exista sanse de a ne elibera de ciclul ei prin atingerea unui inalt nivel de evolutie si desavirsire sufleteasca, constientizind Eul superior, profund. Astfel vom incepe sa intelegem problemele existentei pamintesti-viata, boala, batrinetea, moartea-considerate ca suferinte. Dar tocmai prin aceste suferinte sufletul evolueaza, pentru ca ele constituie cele mai bune stimulente pentru dezvoltarea facultatilor spirituale latente. Astfel ca iata, toate greutatile vietii isi au o justificare, pentru ca scopul oricarei incarnari este permanenta educatie si invatare.
In zilele noastre, multi cercetatori, oameni de stiinta, medici, terapeuti, scriitori, s-au ocupat de aceasta problema. Rudolf Steiner, Raymond Moody, Elizabeth Kubler-Ross, Francois Brune, Serghei Lazarev, Patrick Drouot, conferintele si scrierile lor au aratat existenta indubitabila a acestui fenomen atit de prost inteles de oameni. La noi in tara, Scarlat Demetrescu a explicat pe intelesul tuturor in cartea “Din tainele vietii si ale Universului”, ce este reincarnarea.

Toti acesti autori au relatat despre cazuri de personae supuse regresiei hipnotice care au ajuns in exlporarile lor, dincolo de pragul reincarnarii actuale, astfel putindu-se corecta probleme fizice, psihice si mentale care au aparut in aceasta viata. Tot la fel se explica si sentimental de “Déja vu”, pe care l-am trait multi dintre noi, adica recunoasterea unor locuri prin care nu am fost in acesta viata si intilnirea cu personae pe care nu le-am cunoscut, dar le recunoastem. De aceea trebuie ca noi sa ne intelegem destinul, sa ne asumam greselile, esecurile , succesele, sa ne analizam sentimentele si actiunile, relatiile cu cei din jur, pentru a ne putea echilibra spiritual, pentru a invata si evolua.

Din miile de marturii a reiesit ca imediat dupa moarte pacientii au vazut un tunel cu o mare lumina la capat, intrind astfel intr-o alta dimensiune, cea spirituala, fiind intimpinati acolo de rude, prieteni, cunoscuti, ghizi spirituali si alte fiinte de lumina, energetice, fara corp, care au murit de mult in viata terestra si au venit acum sa intimpine sufletul nou sosit si sa il indrume in noua lui ipostaza de viata. Toti pacientii au povestit despre o lume desavirsita, multa iubire si bunatate, armonie si impacare deplina. Ajuns aici sufletul isi revede viata si face bilantul celor bune si celor rele, dorind sa repare greselile facute, fiind indrumat si pregatit intens, pentru ca in cele din urma sa revina la reincarnare intr-un alt corp si in alte conditii, in functie de scopurile evolutive urmarite.

In acest fel se ajunge uneori ca un suflet sa doresca conditii grele de viata, corp imperfect, tocmai pentru a se maturiza si a-si plati datoriile karmice. In lumea spirituala fiecare suflet are memoria totala a tuturor vietilor sale anterioare, dar la reincarnare aceasta se sterge si apare o amnezie tocmai pentru a nu influienta destinul si calea aleasa de acel suflet in scopul evolutiei si desavirsirii.

Daca nu ar fi acesta amnezie, viata noastra ar fi un iad, amintindu-ne de vieti in care am torturat, am ucis, am facut rele, lucruri care ne-ar impiedica sa ne alegem constient un alt viitor. Odata am fost bogati, odata saraci, odata sfinti, odata calai, odata genii, odata idioti, odata femei, odata barbati, astfel ca sufletul mereu pus intr-o alta ipostaza invata, se desavirseste si evolueaza neincetat, ca la o scoala.

Sufletele, dupa gradul lor de evolutie pot opta sau nu pentru destinul din noua viata in sensul ca: unui suflet mai putin evoluat, i se impune prin Legea karmei viata pe care o va duce, un suflet mai evoluat are anumite posibilitati de alegere si este indrumat, iar un suflet superior revine la reincarnare de obicei la dorinta lui pentru a-i ajuta pe oameni, reamintindu-le prin viata lui, faptele lui, invataturile lui de desavisirea la care trebuie sa ajunga.





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 25/04/12, 11:50 am

„Tunelul de lumină” dintre viaţă şi moarte şi-a găsit explicaţia ştiinţifică



Experienţele dintre viaţă şi moarte

Gillian MacKenzie îşi aminteşte că a fost îngrijorată de starea copilului său nenăscut atunci când lumea din jurul ei a fost înghiţită de întuneric, cu excepţia unui singur punct luminos. Era conştientă că sarcina avea probleme şi că pierdea mult sânge în timpul acesteia, dar se simţea confortabil în acea lumină.

"Iniţial a fost un singur punct, iar apoi am observat că am fost târâtă spre el, acesta mărindu-se din ce în ce mai mult. Luminozitatea era atât de puternică, încât aveam senzaţia că mă aflu într-un tunel" a susţinut aceasta.

"Nu am simţit nicio frică atunci când mă aflam în tunel şi mă cufundam în lumină. Nu era un sentiment prea plăcut. Îl pot descrie doar ca pe un sentiment de transă", a continuat Gillian.

"Deodată am auzit o voce bărbătească ce striga: «Gill!». Era o voce foarte drăguţă şi m-am gândit: «O nu, mă aflu în faţa lui Dumnezeu şi eu nici măcar nu cred în El». M-a întrebat dacă ştiu cine este şi i-am răspuns: «Da, dar mi-e teamă că nu pot să îţi pronunţ numele». S-a dovedit că avea un simţ al umorului dezvoltat, deoarece a chicotit la auzul răspunsului meu" a reluat aceasta.

Experienţa lui Gillian s-a petrecut în urmă cu mulţi ani, înaintea apariţiei poveştilor despre experienţele dintre viaţă şi moarte. Şi în ziua de azi acea senzaţie pare reală pentru Gillian, care a suferit o hemoragie în timpul naşterii.

Nimeni nu poate şti cu siguranţă, dar cercetătorii consideră că aproximativ o persoană din zece va avea o experienţă între viaţă şi moarte, cel mai probabil în timpul unui stop cardiac.

În general vom vedea o lumină, vom merge printr-un tunel, ne vom întâlni cu o persoană dragă sau vom gravita deasupra corpului nostru, urmărind doctorii şi asistentele în încercarea de a ne resuscita.

Acele persoane care au trecut printr-o astfel de experienţă au descris acest eveniment ca pe o stare de bucurie şi cugetare ce i-a schimbat pentru tot restul vieţii.

Majoritatea persoanelor consideră că au avut o străfulgerare şi au aruncat o privire asupra vieţii de apoi. Deseori, această experienţă le întăreşte credinţa şi duce la dispariţia fricii faţă de moarte. Pentru aceşti oameni, întâmplările par reale, lucide şi preţioase.

Pentru ei ar putea veni ca un şoc vestea că un respectat neurolog american crede că poate explica în termeni fiziologici totate simptomele experienţelor dintre viaţă şi moarte. Aceste explicaţii vor infirma ideile conform cărora sufletele îşi părăsesc trupurile pentru a face o călătorie în viaţa de apoi şi pentru a se reîntoarce pe Pământ.

Un neurolog oferă explicaţia ştiinţifică

Kevin Nelson, profesor de neurologie la Universitatea din Kentucky, a studiat timp de 30 de ani experienţele dintre viaţă şi moarte.

În noua lui carte, acesta a explicat toate elementele unei experienţe dintre viaţă şi moarte, argumentul lui central implicând REM (mişcare rapidă a ochilor). În această fază a somnului se produc cele mai multe vise, în timp ce persoana care doarme are corpul paralizat, cu excepţia ochilor, a inimii şi a diafragmei - cea care controlează respiraţia.

Profesorul Nelson consideră că unii oameni sunt mai sensibili decât alţii la ceea ce se numeşte "intruziunea REM", moment în care paralizia ce însoţeşte REM are loc atunci când o persoană se află în starea de veghe şi este adesea însoţită de halucinaţii ce par reale.

Studiul condus de profesorul Nelson a examinat 55 de cazuri ale oamenilor ce au pretins că au avut parte de o experienţă între viaţă şi moarte. Dintre aceştia 60% au experimentat episoade anterioare de intruziune a REM, comparativ cu 24% dintre participanţi care au fost aleşi întâmplător.

"În loc să treacă direct de la starea de REM la starea de veghe, creierul persoanelor care susţin că au experienţe între viaţă şi moarte, tinde să combine cele două stări", explică profesorul. Acest fapt duce la poziţionarea subiectului într-o stare numită "la limita conştiinţei".

"Multe persoane trec prin această stare pentru numai câteva secunde sau minute, până să treacă la starea de REM sau starea de veghe. Aflat «la limita conştiinţei», paralizia, luminile, halucinaţiile şi momentul de visare sunt absolut normale. În timpul unei crize precum stopul cardiac, această stare ar putea explica ceea ce se cunoaşte sub numele de experienţă dintre viaţă şi moarte" a continuat Nelson.

În studiul său, profesorul a subliniat faptul că astfel de experienţe sunt întâlnite în cazul unor situaţii aflate la limita dintre viaţă şi moarte (exemplu fiind traumele sau stopul cardiac). Aceste episoade au în comun întreruperea circulaţiei sângelui către creier.

"În mod normal, 20% din sângele pompat de inimă ajunge la creier. Dacă fluxul sangvin este redus şi ajunge la o treime din cantitatea obişnuită, creierul rămâne activ până la 10, maxim 20 de secunde, după care îşi pierde cunoştinţa. Creierul nu suferă leziuni, chiar dacă fluxul sângelui rămâne scăzut pentru ore întregi", afirmă cercetătorul.

"Atunci când sângele este evacuat din zona capului, îmediat înainte de pierderea cunoştinţei, ţesutul care este cel mai afectat este retina, nu creierul. În momentul în care retina este afectată, apare senzaţia de întuneric care vine dinspre exterior spre interior, şi astfel se produce efectul de tunel" explică Nelson.

"Lumina de la capătul tunelului poate veni de la două surse diferite. Poate fi vorba de o lumină ambientală - lumina dintr-o cameră de spital, care ar putea fi singurul element recogniscibil în momentul în care sângele este drenat din creier. Ca alternativă, sistemul REM, care este cunoscut pentru activarea sistemului vizual, ar putea genera o lumină internă, care există doar în creier" a mai precizat profesorul.

"Partea creierului asociată cu experienţele din afara corpului, regiunea temporoparietală, se află lângă zona responsabilă cu senzatia de mişcare". Acest lucru ar putea explica de ce oamenii au senzaţia că se mişcă în timpul acestor experienţe.

"În mod normal, această porţiune a creierului nu este implicată în procesul REM, dar, în unele cazuri, acest sistem nu funcţionează corespunzător, iar în timpul tranziţiei către starea de REM creierul poate avea parte de unele senzaţii de mişcare" a adăugat Nelson.

Pentru a explica senzaţiile de eliberare a sufletului şi de părăsire a trupului, profesorul Nelson a făcut referire la un studiu efectuat de neurologul elveţian Olaf Blanke. Acesta, împreună cu echipa sa, a făcut o descoperire uimitoare în timp ce pregătea o femeie de 43 de ani pentru operaţie. Această femeie a suferit convulsii, iar chirurgul i-a aplicat o serie de impulsuri electrice asupra creierului, pentru a depista de unde vine problema.

Deodată, femeia, care era conştientă în timpul procedurii, a mentionat că a avut parte de o experienţă de părăsire a trupului şi s-a uitat în jos către ea. Atunci când curentul electric a fost întrerupt, aceasta s-a "reîntors" în corp.

"Senzaţia femeii de a se afla în afara corpului sau în interiorul lui putea fi modificată la fel de simplu ca activarea unui întrerupător pentru aprinderea sau stingerea unui bec" a precizat profesorul Nelson.

Sentimentul de beatitudine ar putea fi explicat de sistemul de recompensare a creierului. În timpul unor momente de criză, corpul elimină o serie de substanţe chimice care provoacă un sentiment de relaxare şi bunăstare.

Dacă în timpul unei partide de vânătoare, grupul era încolţit de un animal de pradă, iar oamenii erau siguri că vor fi omorâţi, ar fi avut mai multe şanse dacă unul dintre aceştia ar fi rămas în urmă fără să se lupte, pentru a-i salva pe ceilalţi. Prădătorul ar petrece timpul şi energia pe un singur om, astfel fiind mai uşor pentru restul grupului să scape.

În timpul experienţei dintre viaţă şi moarte, Gillian MacKenzie şi-a întâlnit bunicul care murise în urmă cu doi ani. Aceasta i-a spus că a născut un băiat - lucru corect, dar pe care nu ar fi avut de unde să îl ştie - şi a avut senzaţia că îşi părăseşte corpul, că pluteşte deasupra lui şi că vede doctorii şi asistentele cum o operează.

De asemenea, aceasta a menţionat că a plutit şi deasupra soţului ei, Hamish, pe care l-a urmat pe coridoarele spitalului, văzând cum acesta îi dă un telefon mamei ei.

"Nu eram speriată, dar îmi doream să îl pot anunţa pe Hamish că totul va fi bine şi că voi reveni într-un fel înapoi în corp" a explicat Gillian.

"I-am spus bunicului că trebuie să îl părăsesc şi să mă reîntorc să am grijă de copil şi de soţ, dar el m-a avertizat că trebuie să am argumente puternice pentru a avea voie să mă întorc în corp", a continuat Gillian.

În timpul acestui episod, Gillian a retrăit diferite momente din trecut, atât bune, cât şi rele, şi s-a reîntors cu o percepţie diferită asupra propriei vieţi. De exemplu, ea nu a iertat-o niciodată pe mama ei pentru faptul că a lăsat-o la internat şi îşi aduce aminte că a plâns atunci când aceasta a plecat.

"Retrăind aceste momente, am realizat că a fost foarte greu şi pentru ea să mă vadă plângând, dar nu i s-a permis să privească în urmă. Am înţeles mai bine această situaţie şi i-am spus bunicului că ar trebui să mă întorc pentru împărtăşi această nouă viziune asupra problemelor şi pentru a-i ajuta astfel şi pe ceilalţi. După care am revenit", a explicat Gillian.

În anii care au urmat, Gillian a devenit consilier. "Înaintea aceastei experienţe eram intolerantă cu oamenii, dar m-am schimbat şi am devenit un alt om".

"Poţi veni cu o explicaţie raţională legată de acest gen de experienţă, dar ar fi în zadar. Pentru noi aceste episoade sunt reale şi au un efect profund asupra noastră şi a modului în care ne trăim viaţa după aceea. În urma acestei experienţe mi-a dispărut orice frică pe care ar fi trebuit să o am în legătură cu moartea mea şi consider că acest fapt m-a transformat într-o persoană mai bună. Le poţi numi halucinaţii, dacă vrei, dar ele sunt parte din realitatea noastră" a precizat Gillian.

Este negată existenţa lui Dumnezeu de explicaţia ştiinţifică a acestui fenomen?

Profesorul Nelson a menţionat că nu intenţionează să nege existenţa lui Dumnezeu sau să diminueze importanţa experienţelor de acest gen.

"Există o schismă tot mai mare între persoanele care cred că Dumnezeu este un anacronism şi consideră că toate experienţele spirituale sunt o iluzie periculoasă, şi cei care spun că religia stă la baza vieţii lor" explică Nelson.

"Am considerat că ar fi indicat ca un neurolog să încerce să explice natura experienţelor spirituale, nu să aducă teorii false. Tratez cu foarte mare respect acest tip de experienţe, deoarece ele sunt foarte importante pentru cei care le-au avut. Acestea pot fi considerate cele mai influente experienţe pe care ar fi putut să le aibă vreodată" continuă profesorul.

"Aşadar trebuie să încerc să explic în termeni fiziologici cauzele şi modurile în care se produc aceste experienţe, dar aş putea demonstra că nu se află în contradicţie cu credinţa oamenilor în Dumnezeu, pentru cei religioşi" a declarat acesta.

"În fond, cine poate spune că acest mecanism nu a fost creat de Dumnezeu tocmai pentru a oferi oamenilor un confort atunci când aceştia au nevoie de el - momentul când se apropie de moarte?", încheie profesorul neurolog Kevin Nelson.





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 25/04/12, 12:05 pm

Experientele de dupa moarte – Amintiri din casa mortilor





Ne-am obisnuit sa privim experientele din pragul mortii drept fenomene paranormale care se intampla in cazuri speciale, extrem de rare, si carora cu greu le putem gasi o explicatie. Nu realizam ca sunt atat de comune si de des intalnite incat au intrat practic in vocabularul nostru de zi cu zi. Expresii ca „intreaga viata mi-a trecut prin fata ochilor” sau „nu te indrepta spre lumina” au devenit deja de notorietate. Ce anume insa reprezinta aceste fenomene? Sunt experiente spirituale? Halucinatii? Modificari chimice la nivel cerebral in momentul mortii? Sau sunt ele dovada clara a existentei vietii de dupa moarte?


Intunericul, tunelul si lumina

"Ati auzit probabil, de multe ori, ca moartea este o experienta terifianta. Sa nu credeti asta! Moartea este cea mai dulce, tandra si senzuala senzatie pe care am trait-o vreodata. Moartea vine deghizata intr-un prieten foarte foarte bun... Este usor sa mori... Ca sa traiesti, insa, trebuie sa lupti" - Edward V. Rickenbacker, pilot din timpul Primului Razboi Mondial, care a fost la un pas de moarte dupa ce avionul sau a fost doborat de inamici.

In 1975, Dr. Raymond Moody lansa pentru prima data o ipoteza tulburatoare, cea a existentei unui set de experiente comune tuturor persoanelor care s-au aflat in pragul mortii. Cartea sa, "Viata de dupa viata", s-a dovedit un succes de proportii si a impamantenit, atat in mediul stiintific cat si in viata de zi cu zi, notiunile tunelului intunecat, a luminii, a senzatiilor de parasire a corpului si toate celelalte experiente care insotesc momentul mortii. Nu va ganditi insa ca astfel de fenomene au inceput cu Dr. Moody. In realitate, ele sunt cunoscute de cand lumea. Platon, in celebra sa "Republica", din anul 360 i.Hr., povesteste experienta unui soldat pe nume Er, dupa ce acesta a fost ucis intr-o lupta. Er descrie momentul in care spiritul ii paraseste trupul, pentru ca apoi sa fie judecat alaturi de sufletele altor persoane decedate si, intr-un final, sa vada un loc minunat... paradisul.





tudiile efectuate inca din 1980 au aratat o realitate socanta. Peste 15% dintre cetatenii americani au trait astfel de senzatii. In Germania, numai 4%, dar daca raportam acest procent la populatia de peste 82 de milioane de locuitori a tarii, numarul celor care au trecut prin experienta mortii iminente este unul extrem de mare.

Despre ce fel de experiente vorbim insa? Intr-o lista a trairilor paranormale de acest gen, specialistii au enumerat nu mai putin de opt stari corelate, desi extrem de putini oameni ajung sa le traiasca pe absolut toate.

Sentimentul de liniste - Prima senzatie pe care o au cei aflati in pragul mortii, este cea de pace interioara, de liniste sufleteasca, acceptarea mortii si confortul fizic si emotional. Uneori, aceasta stare poate fi precedata de un zgomot extrem de neplacut.
Lumina intensa si pura - Cateodata, aceasta lumina intensa ( deloc dureroasa) pare sa umple camera in care se afla subiectul. In alte cazuri, pacientii mentioneaza o lumina neobisnuita, care pare sa vina dintr-un colt al camerei, si pe care o asociaza cu Dumnezeu sau cu Paradisul.
Parasirea propriului corp - Cel de al treilea pas este cel in care persoana in cauza simte ca isi paraseste propriul corp. Exista numeroase mentiuni in care pacientii sustin ca levitau si ca puteau vedea si auzi persoanele din jurul lor, la fel de bine cum isi puteau vedea trupul inert. Uneori, "spiritul" poate zbura in afara camerei, catre cer sau catre ceea ce pare a fi Raiul.
Intrarea in alte dimensiuni - Indiferent de orientarile religioase ale celui afectat, exista aceleasi mentiuni cu privire la natura locului in care "spiritul" poate ajunge. In marea majoritate a cazurilor, cei aflati in pragul mortii vorbesc de Rai, desi exista si situatii in care oamenii vorbesc de locuri reci, intunecoase, si de voci disperate care se aud in jurul lor, o imagine pe care nu au putut sa o asocieze decat cu Infernul.
Entitati luminoase - Una dintre cele mai intalnite si ma des relatate experiente este cea a entitatilor luminoase care insotesc sufletul celui aflat in pragul mortii. Majoritatea relatarilor fac referire la un glob de lumina, a carui voce este calda si prietenoasa. Acesta este perceput ca Dumnezeu, un inger, un sfant sau chiar o persoana apropiata care a decedat.
Tunelul - La fel de cunoscuta este si prezenta tunelului intunecat, pe care spiritul este nevoit sa il traverseze. In unele relatari, la capatul acestuia se afla o lumina, in timp ce altele sustin ca singura sursa de lumina este cea a entitatii care insoteste sufletul celui aflat in pragul mortii. In tunel este mentionata prezenta a numeroase alte spirite, unele ratacite, in timp ce altele isi urmeaza drumul catre aceeasi sursa de lumina.
Comunicarea cu spiritele - Inainte ca experienta sa ia sfarsit, pacientii afirma ca au comunicat cu o alta entitate. Aceasta a fost descrisa sub forma unei puternice voci masculine, care ii spune celui afectat ca inca nu a sosit timpul sau si ca trebuie sa se intoarca. Unii subiecti pretind ca li s-a dat posibilitatea alegerii intre lumina divina si intoarcerea in propriul corp, in timp ce altii sustin ca li s-a ordonat, pur si simplu sa se intoarca.
Vizualizarea propriei vieti - Aceasta experienta mai este numita si "vederea panoramica a vietii" si poate fi intalnita atat la inceputul starii propriu-zise cat si la finele trairilor paranormale. Modul in care ea se produce difera de la persoana la persoana. Daca unii pacientii sustin ca imaginile erau extrem de detaliate, altii sustin ca au vazut doar franturi din propria viata. Subiectii aud uneori voci apropiate care le judeca faptele.
Asa cum mentionam si mai devreme, aceste opt experiente ajung doar rareori sa fie traite in totalitate. Unele dintre ele, asa cum este senzatia de parasire a propriului corp, pot fi percepute in situatii care nu au nimic de a face cu experientele din pragul mortii. In acelasi timp, trairile difera la o persoana la alta, relatarile care sa se incadreze exact in tiparul de mai sus fiind extrem de putine.



Teorii supranaturale

Este evident ca teoriile care incearca explicarea experientelor din pragul mortii intra inevitabil intr-una din cele doua categorii: stiintifice sau supranaturale. Ambele variante pot fi acceptate la fel de bine cum pot fi si combatute. Important insa de mentionat este ca teoriile supranaturale au la baza substratul cultural si religios al celor implicati. Sa urmarim insa cateva dintre acestea.

Cea mai simpla explicatie este aceea ca subiectii care experimenteaza senzatiile de mai sus isi amintesc, de fapt, ceea ce se intampla cu propria lor constiinta dupa parasirea corpului. Mai exact, atunci cand sunt pe moarte, oamenii isi simt sufletul disociat de trup si incep sa perceapa stari si trairi pe care nu le-ar putea percepe in mod normal. Sufletul merge pana la granita dintre lumea noastra si cea a mortilor, de obicei reprezentata prin acel tunel. Odata ajuns, spiritul intalneste sufletele altor decedati si chiar o entitate divina, asociata uneori chiar cu Dumnezeu. Pacientului, sau spiritului acestuia, i se prezinta cealalta lume, Raiul sau Iadul, dupa care este trimis inapoi in propriul corp.

Credinta in proiectiile astrale leaga experientele din pragul mortii cu alte forme de parasire ale propriului corp. In cazul de fata, eul astral se elibereaza spontan de trup si calatoreste liber catre alte dimensiuni. Ceea ce ii socheaza pe oamenii de stiinta este dovada irefutabila a acestor parasiri ale corpului. Exista numeroase marturii despre persoane inconstiente sau aflate in moarte clinica care, atunci cand si-au revenit, au dat detalii uluitoare despre procedurile medicale care s-au efectuat asupra lor sau despre persoanele prezente in apropiere. Si mai uluitoare sunt declaratiile unor persoane oarbe care au identificat cu precizie culorile hainelor celor care s-au aflat in camera de spital, in preajma lor.



Pentru iudeo-crestini, astfel de experiente reprezinta dovada clara ca exista viata dupa moarte si ca oamenii continua sa existe intr-o alta dimensiune, in genere, Raiul sau Iadul. Nu mai putin importanta este si convingerea unora ca senzatiile din pragul mortii nu sunt altceva decat lucrarea diavolului, cel care incearca sa profite de vulnerabilitatea oamenilor si care apare ca un "inger de lumina". In ce mod profita Satana de oameni reprezinta inca un subiect de discutie.

Anumite teorii tind mai degraba spre ezoterism. Unii oameni sunt convinsi ca experientele din pragul mortii reprezinta o conexiune la nivel psihic intre entitati cu o evolutie superioara, din alte dimensiuni. Acestea pot fi chiar oameni care au depasit ciclul nastere-moarte-reincarnare, si care au capacitatea de a oferi neinitiatilor imagini din viitor. Da, este adevarat ca anumiti subiecti au facut previziuni extrem de detaliate dupa iesirea din starile mentionate mai sus.

Interesant este si punctul de vedere al reprezentantilor altor religii decat cea iudaica sau cea crestina. In budism, spre exemplu, "lumina mortii" nu este altceva decat dovada decaderii morale a celui in cauza. Un suflet curat ar trebui sa fie capabil sa recunoasca atat natura luminii cat pe cea a propriului suflet detasat de corp. In situatia in care cel aflat pe patul de moarte este capabil sa identifice aceste trairi, se poate spune ca a depasit ciclul reincarnarilor si ca este gata sa atinga starea de nirvana.

Moartea sub lupa cercetatorilor

Nu mai este un secret pentru nimeni, ca stiinta nu poate explica experientele paranormale din pragul mortii. Nu putem spune ca explicatiile medicilor sau psihologilor sunt incorecte dar, categoric, multe dintre aspectele acestor trairi nu pot fi testate. Oare cum ai putea elabora un test prin care sa dovedesti ca cineva se duce, literalmente, in Rai sau in Iad; ca cIl intalneste pe Dumnezeu, si apoi sa il resuscitezi pentru a dovedi stiintific toate acestea?

In orice caz, stiinta poate dovedi ca numeroase aspecte ale trairilor din momentul mortii au, de fapt, o natura psihologica si fiziologica. Cercetatorii au descoperit ca anumite droguri, asa cum este ketamina, pot crea senzatii identice cu cele descrise mai sus. Mai mult, anumiti pacienti chiar sunt convinsi ca mor sub efectul acestor droguri. Mecanismul care se afla insa in spatele unor atari senzatii nu este altul decat propriul nostru creier. Ceea ce noi percepem ca o realitate, poate fi, de fapt, o suma a informatiilor pe care creierul le transmite in acel moment. Sa luam, spre exemplu un test simplu. Inchideti ochii si ridicati mana dreapta pana in momentul in care va atingeti crestetul capului. De unde stiti unde se afla mana voastra atata timp cat tineti ochii inchisi? Evident, senzorii cerebrali au capacitatea de a prelucra informatii privind spatiul si timpul, chiar si in lipsa stimulilor vizuali. De aceea, acest test nu va da gres niciodata.



Acum, imaginati-va ca tot acel sistem neuronal a luat-o razna si ca functiile sale se afla in degringolada. In locul senzatiilor reale, creierul poate transmite o multitudine de informatii eronate, dandu-va impresia ca va aflati in cu totul alte locuri decat cele in care va aflati de fapt, si ca traiti experiente care nu au nimic in comun cu realitatea. Aceste senzatii pot fi atinse sub efectul drogurilor sau, spre exemplu, sub cel al unor traume cerebrale puternice. Creierul incearca sa interpreteze toti stimulii pe care ii primeste, dar senzatiile pe care noi le simtim reale nu sunt nimic altceva decat stradaniile acestuia de a-si reveni la normalitate. Suprasaturarea cu informatii false a creierului da celui in cauza senzatia, ati ghicit, unei lumini puternice. Pe masura ce aceasta se amplifica, o alta reactie normala a creierului este cea a crearii imaginii unui tunel intunecat.

Senzatia de plutire si de parasire a corpului are, la randul ei, o explicatie logica. Din nou, creierul incearca sa "traduca" informatiile privitoare la spatiu si timp. Rezultatul? Pacientul are impresia ca leviteaza si ca isi paraseste trupul. Lipsa de oxigen, combinata cu o trauma puternica, poate duce la aceasta senzatie. Calmul, pacea, linistea interioara se explica prin nivelul ridicat de endorfina secretat in corpul nostru in momentul unei traume cerebrale. Exista numerosi pacienti care au declarat ca s-au simtit lipsiti de orice emotii in timpul unor momente traumatice (vezi aici chiar si experientele din pragul mortii). Nimic paranormal pana aici.




Inexplicabile pentru medici raman insa bizarele experiente in care apar entitati divine, spirite sau chiar Dumnezeu. Nu se poate explica nici modul in care oameni inconstienti relateaza in detaliu, evenimente si lucruri despre care nu ar trebui sa aiba nici cea mai mica idee. O teorie cat de cat plauzibila este aceea ca, inclusiv in momente de inconstienta, creierul nostru continua sa inregistreze informatiile transmise de stimuli externi, si sa le depositeze la un anumit nivel, astfel incat ele sa ajunga din subconstient in memoria pacientilor. Da, dar aceasta este doar o ipoteza, iar demonstrarea ei ramane inca un deziderat al medicilor si specialistilor in neurologie.

Desigur, exista o explicatie pentru fiecare moment din experientele din momentul mortii. Dar oamenii de stiinta sunt constienti ca ipotezele lor nu au ajuns decat la un nivel infim fata de ceea ce se doreste. Oamenii prefera sa creada in teoriile supranaturale si este evident de ce fac acest lucru. Lor li se ofera speranta ca dincolo de moarte vor continua sa existe si ca moartea nu este un capat macabru de drum. Singurul lucru cert este acela ca exista o teorie stiintifica pentru absolut fiecare pas din experientele de mai sus. La fel de cert este insa ca pentru fiecare ipoteza a specialistilor exista cel putin cinci cazuri de senzatii din pragul mortii care sfideaza logica si, implicit, stiinta.

_______________________





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de CuviPicti la data de 25/04/12, 02:35 pm

Sunt foarte multi cei care au scris despre Viata de dupa moarte iar subiectele sunt foarte ample ....in detaliu vorbeste Michael Newton ca hipnoterapeut cat si Scarlat Demetrescu...
,,Vei cunoaste tarâmul ascuns unde se-aduna toate sufletele, unde se regasesc toate
potecile Calatoriei. Prin ceata în care se coboara moartea, danseaza o lumina
calauzitoare spre Trecerea cea fara de timp, pierduta din memoria constienta, dar
revelata tie în transa...M.Newton


***slalom printre cuvinte ...nascute din mine, din inima si minte
avatar
CuviPicti

Mesaje : 312
Data de inscriere : 29/01/2012
Varsta : 43
Localizare : Atena

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de TAVI la data de 25/04/12, 06:21 pm

eu nu cred in viata dupa moarte ,suflete reincarnate...prostii
prin hipnoza scote din subconstient ce are respectivul individ
daca e credincios normal ca are bau bau in cap
daca unul are in cap ca a fost prostituata intr-o alta viata normal ca la hipnoza reiese lucrul asta
si tot asa
nu inseamna ca asa a fost el intr-o viata anterioara



'SEXUL REPREZINTA SURSA VIEȚII ȘI NU VOM ÎNVĂȚA SA VENERAM VIATA PANA NU ÎNVĂȚĂM SA ÎNȚELEGEM SEXUL
avatar
TAVI
star porno

Mesaje : 12528
Data de inscriere : 21/05/2010
Varsta : 42
Localizare : GALATI

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 24/11/12, 01:11 pm



Părintele a lăsat cuvintele acestea drept testament: „ Eu acum nu vă pot ajuta, dar dacă am să plec de aici să ştiţi că v-ajut, numai să veniţi la mine! Pentru cel ce varsă o lacrimă la mormântul meu, eu mă voi ruga la Dumnezeu!"





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de Enola la data de 24/11/12, 01:25 pm

ASta vara am fost la mormantul Parintelui Arsenie Boca .....am stat o ora la coada ca sa ajung sa ma rog acolo ....e un loc minunat , plin de liniste , de armonie ....se simte in jur un fel de pace . Cand m-am rugat , sa stiti ca am facut-o si pentru voi, toti prietenii mei .....Si am plecat cu speranta, in suflet ,ca va va ajuta si pe voi si pe mine .....


avatar
Enola
"Cio-Cio San"


Mesaje : 49223
Data de inscriere : 19/02/2010
Varsta : 56
Localizare : somewhere in time

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 24/11/12, 01:28 pm

Stiu Eno!Tu esti o persoana speciala,calda,iubitoare,plina de compasiune pentru ceilalti.
Te iubesc si te stimez!





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 16/08/13, 08:03 pm

EU ȘI DUMNEZEU: CEA MAI FRUMOASĂ CONVERSAȚIE PURTATĂ VREODATĂ

Eu: Doamne, pot să-ți pun o întrebare?

Dumnezeu: Sigur!

Eu: Promite-mi că nu te vei supăra....

Dumnezeu: Promit!

Eu: De ce ai îngăduit ca astăzi să mi se întâmple atâtea lucruri?

Dumnezeu: Ce vrei să spui?

Eu: Ei bine, astăzi m-am trezit cam târziu…

Dumnezeu: Așa…

Eu: Tocmai astăzi, mi-a luat o veșnicie să pornesc mașina!

Dumnezeu: Bun…

Eu: La prânz, am comandat un sandwich, însă mi-au făcut sandwich-ul greșit și a trebuit să aștept ceva timp până am primit ce am dorit.

Dumnezeu: Hmmm...

Eu: În drum spre casă, telefonul meu a murit chiar atunci când am răspuns apelului pe care-l primisem!

Dumnezeu: În regulă…

Eu: Și una peste alta, când am ajuns acasă nu doream decât să-mi relaxez picioarele în noul meu aparat de masaj și relaxare. Dar nu funcționa! Nimic nu a mers bine azi! De ce ai făcut asta?

Dumnezeu: Păi… ia să vedem! În această dimineață, Îngerul morții a fost la căpătâiul tău și a trebuit să trimit unul dintre îngerii mei să se bată cu el pentru viața ta. Te-am lăsat să dormi până atunci!

Eu (umilit): Oh!

Dumnezeu: Nu am îngăduit ca mașina ta să pornească repede, deoarece pe drumul pe care trebuia să circuli era un șofer beat care te-ar fi lovit și accidentat foarte rău dacă ai fi fost atunci pe drum!

Eu: (rușinat)

Dumnezeu: Prima persoană care ți-a făcut astăzi greșit sandwich-ul avea o boală gravă și nu am vrut să iei boala, deoarece știam că nu-ți poți permite să-ți pierzi locul de muncă.

Eu (jenat): Ok

Dumnezeu: Telefonul tău a murit, deoarece persoana care te-a sunat avea de gând să dea o mărturie falsă despre ceea ce ai vorbit cu ea la telefon, astfel încât nu am îngăduit nici măcar să vorbești cu ea, în așa fel încât să fii acoperit.

Eu (încet): Înțeleg, Doamne…

Dumnezeu: Oh, cât despre acel aparat de masat picioarele… acesta avea un scurtcircuit care ar fi produs o avarie în seara asta, în casa ta. Nu cred că ți-ai fi dorit să stai în întuneric.

Eu: Of! Îmi pare rău, Doamne!

Dumnezeu: Să nu-ți pară rău, învață doar să ai încredere în mine .... în toate lucrurile care ți se întâmplă, fie ele bune sau rele!

Eu: Mă voi încrede în Tine, Doamne!

Dumnezeu: Și nu te îndoi niciodată, deoarece planul Meu pentru ziua ta este întotdeauna mai bun decât planul tău!

Eu: Nu mă voi îndoi, Doamne! Și lasă-mă doar să-ți spun, Doamne, că Îți mulțumesc pentru tot ceea ce ai îngăduit să mi se întâmple astăzi.

Dumnezeu: Cu drag, copile. A fost o zi în care, ca de obicei, am fost Părintele tău, iar Eu ador să am grijă de copilașii mei ...! —






avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 18/08/13, 02:10 pm


Numele lui Iisus rostit necontenit înăuntrul sufletului, “ţinut în inimă”, are darul de a distruge “vrăjmaşii duhovniceşti” şi de a iradia lumina divină. “Căci nu există în cer sau pe pământ o armă mai puternică” spune Ioan Scărarul. “Precum apa singură mişcă roata şi piatra morii, aşa şi prea dulcele nume al lui Iisus, împreună cu amintirea lui Dumnezeu care trăieşte întreagă în Iisus, mişcă mintea în rugăciune.” Astfel prezenţa lui în suflet are darul de a izgoni ultimele frânturi de ganduri pertubatoare şi totodată de a spori flacăra rugăciunii. Numele Lui este un har adăugat puterilor omeneşti în rugăciunea însoţită de atenţie focalizată.

Textul rugăciunii este scurt: “Doamne Iisuse, miluieşte-mă !” sau “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă !”; rugăciunea lui Iisus trebuie rostită fără încetare, adică trebuie repetată la infinit pentru a-şi arăta roadele miraculoase. Pare o imposibilitate pentru un începător, dar rugăciunea neîncetată e poruncită de Iisus: “Privegheaţi şi vă rugaţi !” şi repetată de Apostoli: “Rugaţi-vă neîncetat!” Căci rugăciunea nu e altceva decât menţinerea sufletului în prezenţa lui Dumnezeu. În privinţa efortului şi tenacităţii necesare pentru a realiza ceva atât de greu, Sf. Ioan Scărarul are o vorbă admirabilă: “E cu adevărat mare înaintea lui Dumnezeu cel care face tot binele pe care îl poate; dar e şi mai mare în ochii Săi cel care, cu sinceră umilinţă, se trudeşte să facă mai mult decât poate.” După o practică îndelungată, rugăciunea lui Iisus ajunge ca o a doua natură a noastră sau ca respiraţia. Călugării sinaiţi recomandă chiar să fie inspirată odată cu suflul de aer tras în plămâni. Ea va ajunge astfel să se repete de la sine şi în timpul somnului, adeverind versetul din Cântarea Cântărilor: “eu dorm, dar inima mea veghează.”

Rugăciunea lui Iisus se poate face prin monologare rostită – şi atunci seamănă cu psalmodia, prin monologare în gând – şi atunci e o meditaţie, sau în stadiul cel mai înalt, ea curge de la sine şi atunci e Duhul Sfânt care se roagă în noi. Ea începe de regulă în meditaţie şi se sfârşeşte în contemplaţie. Sf. Ioan Scărarul spune: “pentru a merita acest mare dar, ai grijă să lepezi toate distragerile cu mare curaj când începi rugăciunea, continuă apoi aplecând cu putere spiritul la meditarea cuvintelor din care e alcătuită, în sfârşit s-o duci la capăt printr-o sfântă răpire în Dumnezeu.” Efectele ultime ale rugăciunii lui Iisus sunt, după Sf. Ioan Scărarul, o lumină infinită pe care o vedem cu ochii minţii în “văzduhul inimii”; noi înşine ne vedem străvezii în toate amănuntele alcătuirii noastre, prin această lumină şi tot prin ea contemplăm adâncul misterelor divine; paradisul ceresc ne apare astfel oglindit în profunzimile sufletului ca soarele în fundul apei. În această răpire, dragostea lui Hristos ne ridică până la perfecţiunea serafimilor, căci rugăciunea îndeplineşte în suflet slujba îngerilor, după cum spune Sf. Ioan Scărarul. Practicantul rugăciunii îşi vede propriul corp transfigurat în lumina dumnezeiască, datorită conştiinţei harului care îl face să simtă că trupul său este templu al Duhului Sfânt.

Una dintre cele mai frumoase şi vii mărturii despre transformările lăuntrice survenite în timpul rugăciunii inimii o găsim în lucrarea “Pelerinul rus”. Un autor neidentificat descrie lucrarea plină de har a rugăciunii lui Iisus în inima lui; cu simplitate şi iubire arată cum a aflat de această rugăciune, cum i-a devenit dragă şi a început să-l lumineze:

“Auzisem la biserică şi citisem în Biblie că trebuie să ne rugăm neîncetat, totdeauna şi oriunde, nu numai când lucrăm sau când veghem, dar chiar şi în somn. [...] Nu pot pricepe în ce fel aş putea ajunge acolo. Dorul meu e nestăpânit ca şi setea de a cunoaşte: zi şi noapte nu pot uita. Am umblat la biserici, am ascultat predici, am citit şi mi-am frământat mintea, dar, cu toate acestea, n-am putut găsi ceea ce îmi trebuia, rămânând astfel în nelinişte şi în îndoială. Cum poate duhul nostru să fie totdeauna aţintit numai spre Dumnezeu, să nu se dezlipească niciodată de El şi să se roage cu statornicie?”

Bătrânul care îl învaţă pe căutătorul pelerin, se bucură că are un elev dornic de cunoaştere: “Mulţumesc lui Dumnezeu, frate mult iubit, că ai putut deştepta în tine acest dor măreţ de a cunoaşte rugăciunea lăuntrică! Să vezi în asta chemarea lui Dumnezeu !

Rugăciunea lăuntrică neîntreruptă către Iisus este o chemare cu buzele, statornică şi fără odihnă, a dumnezeiescului Nume al lui Iisus Hristos, în duh şi în inimă; este încredinţarea neclintitei Sale prezenţe şi cererea cu umilinţă a harului în timpul oricărei lucrări, în toată vremea, în tot locul, până şi în somn. [...] Stai singur şi liniştit, pleacă-ţi capul, închide-ţi ochii, răsuflă uşor şi închipuie-ţi că priveşti în propria-ţi inimă. Adună în inimă toate gândurile din sufletul tău. Răsuflă şi zi: “Doamne Iisuse Hristoase, miluieşte-mă!” Fă rugăciunea mişcând uşor buzele, sau rosteşte-o în minte. Urmăreşte să alungi de la tine toate celelalte gânduri. Fii liniştit, fii răbdător şi repet-o cât poţi de des.






avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 18/08/13, 03:53 pm

- Cum mor îngerii Doamne?
- În oameni!
- Oamenii sunt mormintele îngerilor, Doamne?
- Nu! Oamenii sunt locul de unde răsar îngerii după ce mor!
- Cum?
- Prin iubire!
- Doamne?! Poți să ai grijă de îngerul meu? Inima mea tocmai ce a născut unul!





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 18/08/13, 05:35 pm

" Opreste-te! Atata trebuie sa faci, sa te opresti si sa privesti iar firul de iarba, sa vezi floarea, sa-i mirosim parfumul si sa te inchini la Sf. Soare si sa-i multumesti ca ti-a mai dat o noua zi, sa asculti fosnetul frunzelor, ciripitul pasarilor si acolo in linistea aceea multa, acolo sa te gasesti pe tine din nou si vei deveni ce-ai fost candva iara..."

~ Parintele Arsenie Boca ~






avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 24/09/13, 06:33 am

Staretul Tadei atesta autenticitatea tuturor religiilor, dar si cele spuse de fizica cuantica!
"Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata"




Staretul Tadei:
1. Boala este o avertizare a omului ca nu este pe drumul cel bun.
2. Omul trebuie sa isi gaseasca pacea interioara, trebuie sa se linisteasca. Daca se linisteste fizic si psihic, iata (aceasta este) mantuirea lui.Cand omul este linistit, sistemul nervos se relaxeaza si atunci totul ii este usor.
3. Omul e legat de lumea intreaga. Viata este una singura. Noi suntem legati prin energie Dumnezeiasca Unul este izvorul vietii, Care este pretutindeni si le tine pe toate.
4. Omul trebuie sa se supuna Voii lui Dumnezeu dupa cum ii este lui randuit. Sa fie multumit, sa dea slava lui Dumnezeu pentru toate.
5. Dumnezeu este pretutindeni prezent. Cand firea omeneasca isi vine in sine si se linisteste cu adevarat, o mare energie dumnezeiasca poate sa fie lucratoare prin firea omeneasca. Dumnezeu este viata si energie, si el da viata si energie fiecarui lucru. Noi, neamul omenesc, suntem foarte tare legati intre noi printr-o energie de nedespartit. In lumea de astazi sunt multi depresivi ,oameni care isi pierd credinta. Slava lui Dumnezeu ca este pretutindeni prezent si ajuta pe fiecare, pe cel slab si pe cel tare. Toti au nevoie de ajutor.
6. Mandria este un mare pacat omenesc; cum il recunoastem in om? Dupa jignirile pe care ni le aduc ceilalti si reactia noastra la acestea. De fiecare data cind ne simtim ofensati, cand cineva a spus sau a facut ceva care nu ne place, indiferent daca acest om are dreptate sau nu, suntem stapaniti de mandrie. Noi, fiecare suntem cei care ne cream armonia si dizarmonia noastra, si in cercul familiei, si in comunitate. Si la nivel de stat, este la fel. Depinde mult de dispozitia noastra mentala.

Parinte Tadei, putem sa avem o legatura sau sa intram in contact cu cei dragi noua, adormiti (intru Domnul)?
"Totdeauna cand ne gandim la ei, suntem in legatura cu ei. Cand ne rugam pentru sufletele lor, suntem in legatura cu ei. Oamenii cu suflet nobil, linistit, pasnic, pot adesea sa vorbeasca in visele lor cu sufletele de care le e dor. Tot ceea ce doresti, obtii. Nu suntem legati numai de lumea materiala, ci si duhovniceste, de lumea spirituala. Mai mult suntem legati de lumea spirituala, decat de materie. Atunci cand ne dorim cu putere ceva, se pune in lucrare o energie rationala de legatura. Aceasta energie de legatura este mult mai precisa decat legaturile telefonice."

Parintele Tadei: "Tot ceea ce am considerat in viata ca a fost mare rau si necaz pentru mine, vad abia acum ca nu a fost decat o mare binecuvantare care a facut sa se intoarca totul in bine. Aducerea aminte a unui pacat savarsit nu inseamna ca pacatul nu a fost iertat. Aceasta aducere aminte este numai o punere in garda, din vreme in vreme, pentru ca omul sa nu se mandreasca iarasi. De fapt omul este cel care nu se iarta pe sine, si nu Dumnezeu, si aceasta tot din cauza mandriei. Altminteri, semnul sigur ca pacatul a fost iertat este ca el nu se mai repeta si ca omul este cu sufletul linistit.
Chiar si necrestinii care au trait o viata cinstita si evlavioasa (conforma legiilor firii) vor fi primiti de Dumnezeu dupa moarte.
Chiar daca vrea sau nu, omul trebuie sa se roage pentru dusmani, pentru cei care nu ne iubesc. Nu poti sa fi bun daca gandurile tale sunt rele. Din tine iradiaza neincetat o energie a raului. De aceea trebuie sa fim pasnici, linistiti, plini de dragoste si de bunatate.
Toate religiile spun acelasi Adevar, dar sub forme diferite.





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 31/10/13, 05:43 am

Decalogul Ieromonahului Savatie Bastovoi !!!
1. Să nu uiţi că trebuie să mori Când aveam doi ani, am căzut din sania înhămată la cal, iar tata s-a dus fără să mă observe. Tata era pădurar pe atunci şi întâmplarea a avut loc chiar la poarta cantonului din Oricova. Când calul a pornit, eu am căzut pe spate, în zăpadă, amestecându-mă cu cerul alb de iarnă. Atunci am făcut, pentru prima oară, descoperirea singurătăţii şi a morţii. Nu am plâns şi nici nu am strigat. Ţin minte că eram îmbrăcat într-o salopetă albastră cu glugă. M-am întors tăcut în casă, la mama, mergând atât de încet, încât să-i dau răgaz tatei să mă ajungă din urmă. 2. Să nu uiţi că trebuie să iubeşti Cel mai cumplit lucru care i se poate întâmpla unui om este să nu fie iubit. Dar cred că şi mai cumplit este să nu iubeşti. Întotdeauna mi-a fost uşor să iubesc oamenii, să mă bucur că-i văd. De aceea, nu am avut nicio piedică în a înţelege Evanghelia. Când făceam vreo bazaconie, mamica îmi spunea: „Du-te de la mine, nu te mai iubesc”. Asta era pentru mine pedeapsa supremă, pe care eu o trăiam ca pe o izgonire din Rai. Sfântul Isaac Sirul spunea că focul iadului nu este altceva decât dragostea pierdută, pe care eşti condamnat să o contempli veşnic. 3. Să nu preţuieşti în bani, ceea ce Dumnezeu ţi-a dat în dar Am înţeles asta în adolescenţă. Eu fiind elev la Liceul de Artă („Octav Băncilă”) din Iaşi, mama m-a dus la Petersburg să văd Ermitajul. Acolo, am stat la o familie de abhazi, o femeie divorţată cu doi copii, dar foarte descurcăreaţă. O chema Izolda şi ea mi-a cumpărat prima mea chitară. Dumnezeu să-i dea sănătate! Avea grătar şi făcea mulţi bani. Eu niciodată nu am văzut atât de mulţi bani. Vindea frigărui noaptea, până spre dimineaţă, că erau nopţile albe. Uneori, ieşeam şi eu cu ei, că era interesant. Ei făceau şi vindeau frigărui, iar eu desenam într-o mapă, pe care o sprijineam pe genunchi. Cât oamenii mâncau, eu aveam timp să le „fur” portretele. Un bărbat chel şi vesel s-a apropiat de mine şi a început să exclame: „Păi ăsta sunt eu! Sunt chiar eu! Cât să-ţi dau, ca să mi-l vinzi?”. Eu zic, vi-l dau aşa, eu nu vând. Şi i-am dat acel portret. Bărbatul totuşi mi-a dat un dolar. Apoi s-a dus. Eu am rămas cu acel ban. L-am pus într-un caiet şi nu l-am folosit niciodată. 4. Să nu crezi răul De câte ori am crezut un rău despre cineva, am avut doar de pierdut. M-am simţit murdar, părtaş la o lucrare de urâţire a omului. Am vorbit şi eu de rău, iar timpul mi-a demonstrat, de fiecare dată, că nu am avut dreptate. Prefer să greşesc prin a-mi păstra o părere bună despre un om rău, decât să ajung să cred o vorbă proastă, despre un om bun. Orice rău este o minciună. Răul, aşa cum spunea fericitul Augustin, nu există. Răul este o mare absenţă, absenţa binelui şi a iubirii. De aceea, a crede răul este totuna cu a te cufunda în absenţă, în minciună. 5. Să nu te crezi pierdut Eu sunt o fire înclinată spre deznădejde, cunoscând toate relele care ies din această cădere sufletească. Dar, într-o zi, mi-a venit gândul salvator. Mi-am zis că Dumnezeu cunoştea căderile mele – şi cele trecute, şi cele viitoare – şi totuşi, m-a creat, iar Dumnezeu nu aduce pe nimeni pe lume, spre pierzare. Dacă ne-am născut înseamnă că Dumnezeu şi-a pus toată încrederea în noi. E o mare încurajare să te gândeşti că Dumnezeu are încredere în tine. La disperare, omul e capabil de orice rău, el se porneşte cu război împotriva propriei fiinţe, având parcă o plăcere demonică din a-şi călca propriile principii – practic, sinucigându-se spiritual. Cred că orice duhovnic adevărat îşi începe sfătuirea de după spovedanie, prin cuvintele: „Să nu deznădăjduieşti”. 6. Să nu te crezi sfânt Sfântul Siluan Athonitul zicea: „Două gânduri să nu le primeşti şi să nu le crezi, primul că nu te vei mântui şi al doilea că eşti sfânt”. Să nu te crezi mai bun ca alţii. Lucrarea pe care o faci, prin darul lui Dumnezeu, poate fi mai bună decât a vecinului, dar asta nu înseamnă că tu eşti mai bun ca el, doar lucrarea e mai bună. Darurile date de Dumnezeu nu se iau înapoi, dar oricine se mândreşte cu lucrările sale, ajunge să se întunece şi să folosească darul prosteşte, după care ajunge să-şi piardă demnitatea. 7. Să nu te pui chezaş De câte ori m-am pus chezaş pentru cineva, am încurcat oamenii şi am făcut rău. De când mă ţin minte, mă băgam să salvez pe toată lumea. Narcomani, beţivi, femei bătute de bărbat şi aşa mai departe. N-am salvat pe nimeni, numai necazuri, bani furaţi, lucruri dispărute, probleme cu vecinii. Am ajuns la concluzia că dacă vrei să ajuţi pe cineva, ajută cât te ţin curelele, dar fără să implici şi alţi oameni. Asta înseamnă să te pui chezaş pentru cineva, să garantezi că el se va îndrepta, că te reprezintă. Mare greşeală. Odată am citit din Pildele lui Solomon, sfatul acesta: „Să nu te pui chezaş”. Noi, când citim Scriptura, înţelegem şi reţinem doar atât cât am experimentat, celelalte cuvinte nici nu le vedem. 8. Să nu te răzbuni de două ori Răzbunarea este un păcat, dar este omenească. Scriptura spune să nu pedepseşti de două ori pentru aceeaşi greşeală - principiu care a ajuns şi în dreptul roman. Pot înţelege un gest de răzbunare, deşi e mai bine să nu te răzbuni, dar mă înstrăinez de omul care se răzbună de două ori, adică la nesfârşit, pentru o singură greşeală. Când m-am răzbunat o dată, a mai mers cum a mai mers, m-a iertat Dumnezeu, dar când m-am răzbunat a doua oară, s-a întors totul în capul meu şi am ajuns să înţeleg că m-am războit cu mine însumi. 9. Să nu învingi cu orice preţ Oamenii care caută să fie învingători cu orice preţ, în cele din urmă, pierd totul. Prefer să fiu considerat învins uneori pentru a-mi păstra şansa să înving la urmă. Odată un episcop român mi l-a lăudat pe Adrian Năstase (se întâmpla prin 2004): „Vă daţi seama, omul acesta (Adrian Năstase) a avut doar note de zece, niciun nouă! E extraordinar, nu-i aşa?”. Eu i-am răspuns: „Eu nu am încredere în oamenii care au avut numai note de zece”. „De ce?”, m-a întrebat episcopul surprins. „Pentru că ei nu ştiu să piardă, iar omul care nu ştie să piardă, te vinde pentru o victorie vremelnică”. 10. Să nu râzi de ruşinea nimănui Când eram mic, am auzit băieţii mai mari râzând de cineva care a fost prins într-un păcat ruşinos. Apoi, de fiecare dată când mă întâlneam cu acel om sau auzeam vorbindu-se de el, îmi venea în minte, fără să vreau, păcatul pe care îl făcuse. Dar nicodată nu am spus cu buzele mele acel păcat şi m-am purtat aşa cu acel om ca şi cum nu aş şti nimic. Nici acum, când el a murit, nu pot spune ce am auzit, pentru că nu vreau să-i răscolesc ruşinea.







avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 16/11/13, 01:54 am

Tatal unui copil se ducea toamna in timpul noptii pe camp sa fure. Dornic sa fure mai mult, l-a luat cu el si pe fiul sau.

Ajunsi pe camp, in timp ce fura, tatal se uita in stanga si in dreapta sa nu-l vada cineva.

Nemultumit de fapta tatalui sau, fiul i-a spus

- In sus te-ai uitat?






avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de Vizitator la data de 19/11/13, 07:09 am

avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 06/01/14, 06:54 am

Rugaciune
Arsenie Boca

O, iartă-mi Doamne atâtea rugăciuni
Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,
Căci am făcut adesea din Tine robul meu
Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu,
În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta
Îţi cer într-una să faci Tu, voia mea,
Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei
Şi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai fără să-mi iei,
Gândindu-mă că dacă îţi cant şi Te slăvesc
Am drept să-ţi cer într-una să faci tot ce doresc.
O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta,
Nu tot cerându-ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul să fiu eu;
Să înţeleg că felul cel mai bun de-a mă ruga
E să doresc în toate să fie voia Ta.







avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 06/01/14, 07:13 am

Creştinismul reprezintă o trecere de la dreptate la dragoste - Nicolae Steinhardt






avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 06/01/14, 07:15 am

Mai mult de-atât, ce jertfă de iubire?
Şi cui i-ar da mai mult de-atât prin gând:
Un fiu pierdut să râdă în neştire
Şi-un Dumnezeu să cheme lăcrimând?






avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 07/03/14, 09:58 am

”- De unde ai venit aici?
- De la Dumnezeu am venit.
- Unde L-ai gasit pe Dumnezeu?
- Acolo unde mi-am intors sufletul de la toate lucrurile zidite, prin ganduri si constiinta curata.
- Cine esti tu?
- Cine vezi, dar sunt multumit de aceasta stare si n-as da-o pe toata bogatia imparatilor pamantesti. Adevaratul imparat este orisicare om care stie sa-si fie stapan si sa-si carmuiasca gandurile sale.
- Dar unde este imparatia ta?
Cersetorul a raspuns, aratand cu mana la cer:
- Acolo este imparatia mea.
- Cine te-a invatat pe tine, batrane, toate acestea si cine ti-a dat aceasta intelepciune?
- Domnul meu, iti voi spune despre mine ca in toata vremea petrec in tacere si de ma rog ori cuget la cele cuviincioase, ma sarguiesc mai mult decat toate a fi in unire cu Dumnezeu si deplin impacat cu voia Sa.”







avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de Rotty la data de 09/03/14, 08:52 am



Daca nu exista caini in Rai, atunci cand mor vreau sa merg unde merg prietenii mei, cainii.
avatar
Rotty
"ham-ham"


Mesaje : 6358
Data de inscriere : 11/11/2013
Varsta : 50
Localizare : Undeva in NRW

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 12/08/15, 05:15 am

Invitaţie la cină
Doamne, azi în zi de taină, îndrăznesc să te invit la o cină în doi.
O cină cum n-am avut niciodată. La masa mea sărăcăcioasă, la care mă aşez singură de ani buni, vino tu, să-mi fii oaspete de seamă şi te rog iartă-mi necurăţia şi meniul lumesc. Ştiu, Doamne, că tu preferi smerenia şi iertarea şi blândeţea şi bunătatea şi mai ales îţi place desertul numit Iubire. Ştiu că ceaiul meu ar fi trebuit să fie sângele din potir, ştiu că pâinea mea ar fi fost mai săţioasă dacă era trupul fiului tău, dar mai ştiu că şi ceaiul din fructe de pădure e tot de la tine şi acest colţ de pâine e tot al tău, sunt darurile tale pentru mine. Îţi mulţumesc pentru Raiul în care m-ai trimis să învăţ iubirea şi te rog, vino, să-mi iei lacrima care cade pe felia de pâine, înainte de a o mânca şi să-mi opreşti oftatul atunci când vreau să-mi sorb ceaiul aburind.
Vino, Doamne, şi nu mă lăsa să aştept până când iarna mi-o troieni cărarea, nu mă lăsa pradă rătăcirilor tinereţii mele şi pentru că m-ai întrebat ce trebuie să aduci, te rog, nu uita Minunea!
Vino, să faci din hrana mea pământească, hrană pentru suflet, vino, să-mi binecuvântezi masa şi toate bucatele se vor sfinţi, iar eu nu-ţi voi da sărutare ca şi Iuda, ci ca tâlharul strig ţie: „pomeneşte-mă, Doamne întru împărăţia Ta!” Nu spre slavă, nici spre osândă să-mi fie această cină de taină, ci spre îndreptarea sufletului pe drumul pregătit de tine, mie!
Te aştept, Doamne, chiar dacă ştiu că tu eşti deja aici, acum şi întotdeauna, dar eu orbecăind prin întunericul păcatului nu te văd şi te strig şi te caut şi te chem, să-mi luminezi întunericul.
Vino, Doamne!

Violeta Cîmpan







avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de elenita la data de 31/01/16, 08:13 am

Doamne,

fa din mine un instrument al împacarii între oameni:

Unde este ura , eu sa aduc iubire,

Unde este vina , eu sa aduc iertare,

Unde este dezbinare, eu sa aduc unire,

Unde-i ratacire, eu sa aduc adevarul,

Unde-i îndoiala, eu sa aduc credinta,

Unde-i disperare, eu sa aduc speranta,

Unde-i întuneric, eu sa aduc lumina,

Unde-i suferinta, eu sa aduc bucurie.

Doamne, ajuta-ma ca mai curând eu sa mangai pe altii

decît sa fiu mangaiat,

Ca eu sa-i înteleg pe altii decît eu sa fiu înteles,

Ca eu sa iubesc pe altii decît eu sa fiu iubit.

Caci cînd ma uit pe mine însumi atunci ma gasesc,

Cînd iert atunci gasesc iertare,

Cînd mor pentru mine, atunci înviu la viata de veci.

Amin.





avatar
elenita
Painea lui Dumnezeu
Painea lui Dumnezeu

Mesaje : 17954
Data de inscriere : 07/02/2012
Varsta : 59
Localizare : departe de lumea dezlantuita

Sus In jos

Re: SPIRITUALITATE

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum